Art. 192. Dreptul de a sesiza instanţa

(1) Pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiţiei prin sesizarea instanţei competente cu o cerere de chemare în judecată. În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei poate fi făcută şi de alte persoane… Read moreArt. 192. Dreptul de a sesiza instanţa

Art. 193. Procedura prealabilă

(1) Sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată. (2) Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată… Read moreArt. 193. Procedura prealabilă

Art. 194. Cuprinsul cererii de chemare în judecată

Cererea de chemare în judecată va cuprinde: a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori… Read moreArt. 194. Cuprinsul cererii de chemare în judecată

Art. 196. Nulitatea cererii

(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispoziţiile art. 200 sunt aplicabile…. Read moreArt. 196. Nulitatea cererii

Art. 197. Timbrarea cererii

În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.

Art. 199. Înregistrarea cererii

(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare…. Read moreArt. 199. Înregistrarea cererii

Art. 200. Verificarea cererii şi regularizarea acesteia

(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197. (2) În cazul în care cauza nu este de competenţa… Read moreArt. 200. Verificarea cererii şi regularizarea acesteia

Art. 201. Fixarea primului termen de judecată

(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută de… Read moreArt. 201. Fixarea primului termen de judecată

Art. 202. Reprezentarea judiciară a părţilor în caz de coparticipare procesuală

(1) În procesele în care, în condiţiile art. 59, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, judecătorul, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a se asigura desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi… Read moreArt. 202. Reprezentarea judiciară a părţilor în caz de coparticipare procesuală

Art. 203. Măsuri pentru pregătirea judecăţii

(1) Judecătorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecată, dacă s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, alte măsuri pentru administrarea probelor, precum şi orice alte măsuri necesare pentru desfăşurarea procesului… Read moreArt. 203. Măsuri pentru pregătirea judecăţii

Art. 204. Modificarea cererii de chemare în judecată

(1) Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea… Read moreArt. 204. Modificarea cererii de chemare în judecată

Art. 205. Scopul şi cuprinsul întâmpinării

(1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de chemare în judecată. (2) Întâmpinarea va cuprinde: a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa pârâtului ori, pentru… Read moreArt. 205. Scopul şi cuprinsul întâmpinării

Art. 206. Comunicarea întâmpinării

(1) Întâmpinarea se comunică reclamantului, dacă legea nu prevede altfel. (2) La întâmpinare se va alătura acelaşi număr de copii certificate de pe înscrisurile pe care se sprijină, precum şi un rând de copii pentru instanţă. Dispoziţiile art. 149 alin…. Read moreArt. 206. Comunicarea întâmpinării

Art. 208. Sancţiunea nedepunerii întâmpinării

(1) Întâmpinarea este obligatorie, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel. (2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în… Read moreArt. 208. Sancţiunea nedepunerii întâmpinării

Art. 209. Noţiune şi condiţii

(1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din acelaşi raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvenţională. (2) În cazul în care pretenţiile formulate prin cerere reconvenţională privesc şi alte persoane decât… Read moreArt. 209. Noţiune şi condiţii

Art. 210. Disjungerea cererii reconvenţionale

(1) Cererea reconvenţională se judecă odată cu cererea principală. (2) Dacă numai cererea principală este în stare de a fi judecată, instanţa poate dispune judecarea separată a cererii reconvenţionale. Cu toate acestea, disjungerea nu poate fi dispusă în cazurile anume… Read moreArt. 210. Disjungerea cererii reconvenţionale