Art. 285. Regimul duplicatelor
Duplicatele de pe înscrisurile notariale sau alte înscrisuri autentice, eliberate în condiţiile prevăzute de lege, înlocuiesc originalul şi au aceeaşi putere doveditoare ca şi acesta.
Categorie: SUBSECŢIUNEA 3(2) – 2. Dovada cu înscrisuri
Art. 286. Regimul copiilor
(1) Copia, chiar legalizată, de pe orice înscris autentic sau sub semnătură privată nu poate face dovadă decât despre ceea ce este cuprins în înscrisul original. (2) Părţile pot să ceară confruntarea copiei cu originalul, prezentarea acestuia din urmă putând… Read moreArt. 286. Regimul copiilor
Art. 287. Copiile făcute pe microfilme sau pe suporturi informatice
Datele din înscrisurile autentice sau sub semnătură privată redate pe microfilme şi alte suporturi accesibile de prelucrare electronică a datelor, făcute cu respectarea dispoziţiilor legale, au aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisurile în baza cărora au fost redate.
Art. 288. Putere doveditoare
Înscrisul de recunoaştere sau de reînnoire a unei datorii preexistente face dovadă împotriva debitorului, moştenitorilor sau succesorilor săi în drepturi, dacă aceştia nu dovedesc, prin aducerea documentului originar, că recunoaşterea este eronată sau inexactă.
Art. 289. Alte categorii de înscrisuri
(1) Contractele încheiate pe formulare tipizate sau standardizate ori încorporând condiţii generale tip, după caz, sunt considerate înscrisuri sub semnătură privată, dacă legea nu prevede altfel. (2) Dacă legea nu dispune altfel, biletele, tichetele şi alte asemenea documente, utilizate cu… Read moreArt. 289. Alte categorii de înscrisuri
Art. 290. Anexele
Planurile, schiţele, hârtiile, fotografiile şi orice alte documente anexate au aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisurile la care sunt alăturate, dacă au legătură directă cu înscrisul şi poartă semnătura, după caz, a părţii sau a persoanei competente care a întocmit… Read moreArt. 290. Anexele
Art. 291. Modificările înscrisului
Ştersăturile, radierile, corecturile şi orice alte modificări, menţiuni sau adăugiri, făcute într-un înscris, nu vor fi luate în considerare decât dacă au fost constatate sub semnătură de cel competent să îl întocmească sau de partea de la care emană înscrisul,… Read moreArt. 291. Modificările înscrisului
Art. 292. Depunerea înscrisurilor
(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, fiecare parte are dreptul să depună înscrisurile de care înţelege să se folosească, în copie certificată pentru conformitate. (2) Dacă înscrisul este depus în copie, partea care l-a depus este obligată să… Read moreArt. 292. Depunerea înscrisurilor
Art. 293. Obligaţia părţii adverse de a prezenta înscrisul
(1) Când partea învederează că partea adversă deţine un înscris probatoriu, referitor la proces, instanţa poate ordona înfăţişarea lui. (2) Cererea de înfăţişare va fi admisă, dacă înscrisul este comun părţilor din proces, dacă însăşi partea adversă s-a referit în… Read moreArt. 293. Obligaţia părţii adverse de a prezenta înscrisul
Art. 294. Cazuri de respingere a cererii de prezentare a înscrisului
(1) Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a înscrisului, în întregime sau în parte, când: conţinutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viaţa privată a unei persoane; depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală… Read moreArt. 294. Cazuri de respingere a cererii de prezentare a înscrisului
Art. 295. Refuzul de a prezenta înscrisul
Dacă partea refuză să răspundă la interogatoriul ce s-a propus în dovedirea deţinerii sau existenţei înscrisului, dacă reiese din dovezile administrate că a ascuns înscrisul ori l-a distrus sau dacă, după ce s-a dovedit deţinerea înscrisului, nu se conformează ordinului… Read moreArt. 295. Refuzul de a prezenta înscrisul
Art. 296. Cercetarea înscrisului prin judecătorul delegat
(1) Când un înscris, necesar dezlegării procesului, se găseşte la una dintre părţi şi nu poate fi prezentat fiindcă aducerea ar fi prea costisitoare sau când înscrisurile sunt prea voluminoase ori numeroase, se va putea delega un judecător în prezenţa… Read moreArt. 296. Cercetarea înscrisului prin judecătorul delegat
Art. 297. Obligaţia terţului de a prezenta înscrisul
(1) Când se arată că un înscris necesar soluţionării procesului se află în posesia unui terţ, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanţă. (2) Când deţinătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanţii… Read moreArt. 297. Obligaţia terţului de a prezenta înscrisul
Art. 298. Obligaţia autorităţii sau instituţiei publice de a prezenta înscrisul
(1) Dacă înscrisul se găseşte în păstrarea unei autorităţi sau instituţii publice, instanţa va lua măsuri, la cererea uneia dintre părţi sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorităţii sau instituţiei… Read moreArt. 298. Obligaţia autorităţii sau instituţiei publice de a prezenta înscrisul
Art. 299. Înscrisurile care nu pot fi trimise instanţei
(1) Instanţa nu va putea cere trimiterea în original a cărţilor funciare şi a planurilor, a registrelor autorităţilor sau instituţiilor publice, a testamentelor depuse la instanţe, notari publici sau avocaţi, precum şi a altor înscrisuri originale ce se găsesc în… Read moreArt. 299. Înscrisurile care nu pot fi trimise instanţei
Art. 300. Prezentarea registrelor profesioniştilor
(1) La cererea uneia dintre părţi sau chiar din oficiu, instanţa va putea ordona înfăţişarea registrelor profesioniştilor sau comunicarea lor. (2) Când înscrisurile sau registrele prevăzute la alin. (1) ce urmează a fi cercetate se află în altă circumscripţie judecătorească,… Read moreArt. 300. Prezentarea registrelor profesioniştilor
Art. 301. Recunoaşterea sau contestarea înscrisului sub semnătură privată
(1) Acela căruia i se opune un înscris sub semnătură privată este dator fie să recunoască, fie să conteste scrierea ori semnătura. Contestarea scrierii sau semnăturii poate fi făcută, la primul termen după depunerea înscrisului, sub sancţiunea decăderii. (2) Moştenitorii… Read moreArt. 301. Recunoaşterea sau contestarea înscrisului sub semnătură privată
Art. 302. Obligaţia de verificare a înscrisului
(1) Când una dintre persoanele menţionate la art. 301 contestă scrierea sau semnătura ori declară că nu le cunoaşte, instanţa va proceda la verificarea înscrisului prin: compararea scrierii şi semnăturii de pe înscris cu scrierea şi semnătura din alte înscrisuri… Read moreArt. 302. Obligaţia de verificare a înscrisului
Art. 303. Procedura de verificare
(1) Judecătorul, după compararea înscrisului cu scrierea sau semnătura făcută în faţa sa ori, dacă este cazul, şi cu alte înscrisuri, se poate lămuri asupra înscrisului. (2) Dacă însă, din compararea scrierilor, judecătorul nu este lămurit, va ordona ca verificarea… Read moreArt. 303. Procedura de verificare
Art. 304. Denunţarea înscrisului ca fals
(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părţi declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină. (2) Dacă… Read moreArt. 304. Denunţarea înscrisului ca fals